Choux cu pui afumat si crema de avocado

Imi plac foarte mult choux-urile, atat dulci cat si sarate. Odata ce stapanesti tehnica, poti faci o multitudine de aperitive sarate sau deserturi foarte rapide. Eu de obicei fac mai multe choux-uri, pe care apoi le pastrez fie la congelator, fie le garnisesc imediat atat dulce cat si sarat. Sunt foarte versatile, iar combinatiile sunt infinite.

Am folosit aceeasi reteta pe care am folosit-o la choux patissiere.

Ingrediente umplutura:
pui fiert afumat (se gaseste de cumparat in magazine) - se poate inlocui cu somon afumat
3 avocado bine coapte
zeama de la o jumatate de lamaie
sare, piper
3 frunze de usturoi verde
rosii cherry, ridichi, frunze de marar.

Dupa ce choux-urile s-au racit, se taie deasupra incomplet pentru a li se forma un capacel. Puiul afumat se taie cubulete si se dispune in fiecare choux.

Pentru crema de avocado : miezul de la cei 3 avocado se mixeaza impreuna cu sare, piper, frunzele de usturoi verde taiate marunt si zeama de lamaie pentru a optine o crema fina. Cu ajutorul unui dui se spriteaza aceasta crema peste cubuletele de pui. Se decoreaza cu rosii, feliute de ridichi si frunze de marar.
Este o reteta delicioasa si foarte rapida.

Choux à la creme patissiere si sos caramel cu unt sarat

     Unul din deserturile preferate ale prietenului meu, de fiecare data cand are drum pe la brutarie se intoarce cu cateva acasa. Avand destul de mult timp liber astazi mi-am zis sa-i fac o surpriza cand ajunge acasa.

    Reteta este una destul de simpla, apartine marelui patissier Philippe Conticini.

  Ingrediente:
5 oua
110 grame unt
125 ml apa
125 ml lapte
140 grame faina (eu am folosit T55)
1 lingurita cu varf de zahar tos si una rasa de sare


  Metoda e aceeasi ca si pentru toate aluaturile fierte. Se pune apa cu laptele, untul, zaharul si sarea pe foc. Cand incepe sa fiarba, se ia de pe foc, se pune toata faina, dupa care se amesteca energic, repunandu-se pe foc mic, timp de 2 - 3 minute pana pasta se usuca putin si se deprinde de pe peretii vasului.  Se pune deoparte si rand pe rand se incorporeaza ouale batute putin. E important sa nu se adauge un alt ou pana primul nu e complet incorporat. Cantitatea de oua este aproximativa, in functie de faina va trebui o cantitate mai mare sau mai mica, important e ca la sfarsit aluatul sa fie lucios, sa cada formand o panglica de pe spatula.

   Se pune aluatul intr-o punga de patiserie si se fac gramajoare de 4 cm, distantate (eu am folosit un dui de 10 mm diametru). Se pun la cuptor la 170 de grade pentru 30 de minute (timpul de coacere se adapteaza in functie de fiecare cuptor, la final ele trebuie sa fie putin maronii si bine uscate, altfel se vor lasa cand le scoatem din cuptor).

  Crema de vanilie - am folosit o reteta din cartea Marabout 600 de retete de patiserie

3 galbenusuri de ou
250 ml lapte
o pastaie vanilie
75 grame de zahar
2 linguri de maizena sau amidon alimentar

Laptele se pune la fiert cu pastaie de vanilie, se lasa la infuzat cateva minute dupa care se scoate pastaia si se arunca. Galbenusurile se amesteca cu maizena si zaharul, iar apoi se incorporeaza treptat laptele fierbinte. Amestecul se pune din nou la fiert pana se ingroasa ca o budinca. Se lasa la racit dupa care se umplu choux-urile (pentru aceasta etapat eu am facut o mica gaurica cu duiul pe fundul fiecarui choux).

Sos caramel unt sarat
40 gr de zahar
15 g de unt demisarat (sau unt normal + "2 g de fleur de sel" sau sare de mare in caz ca nu avem fleur de sel)
60 g de smantana lichida
Se pune zaharul pe foc intr-o caserola pentru a realiza un caramel sec, de culoare maronie, dupa care se adauga untul, se amesteca pana se incorporeaza bine, iar apoi se adauga smantana calda. Se lasa sa mai fiarba 1-2 minute dupa care se ia de pe foc si se lasa la racit.

Paine rolata

   Una din cele mai buni paini pe care le-am facut si mancat vreodata...tot inspiratie de la Maya...est painea rolata. Este o paine delicioasa, potrivita atat pentru a fi mancata goala, calduta inca, dar si pentru sandwich-uri.

Ingrediente:

600 g faina

300-350 ml apa calduta

100 ml ulei de masline

1 ligurita plina sare/sau dupa gust

30 g drojdie proaspata

1 praf de zahar

Tot timpul am crezut ca este foarte complicat sa faci paine, necesita mult timp si e o adevarata stiinta... si adevarul este ca stau intr-o regiune unde gasim paine foarte , foarte buna, dar si la preturi pe masura. Vazand pozele acestei paini pe blogul Mayei mi-am facut curaj sa incerc.Pe atunci nu aveam robot sau alte minuni care iti pot facilita viata, am framantat cu mana, dar sincer nu mi s-a parut greu deloc. Deci daca eu am reusit oricine poate.

Drojdia am desfacut-o cu putina apa calduta si praful de zahar, am lasat-o 10 minute sa se activeze, dupa care am amestecat cu faina si progresiv am incorporat apa si 50 de ml de ulei. Cantitatea de apa variaza in functie de faina, trebuie sa rezulte un aluat nelipicios, elastic.

Am lasat aluatul la dospit vreo ora si ceva, dupa care l-am intins si uns cu restul de ulei, iar la sfarsit am rolat painea.

Se da la cuptor la 200 de grade celsius pentru 30 de minute pana se rumeneste frumos. Eu am pus un vas cu apa in cuptor pentru a se crea o atmosfera mai umida, in acest fel coaja a devenit deliciasa.

 E grozava, se desface in fasii si poate fi mancata atat simpla dar si in sandwich-uri.

Pofta buna!

Melci burguinonne

Francezii sunt renumiti pentru gastronomia lor. Unul dintre primele lucruri care m-au intrigat in meniurile din restaurantele frantuzesti au fost melcii – serviti in toate felurile. Cu mult scepticism, deoarece mai mancasem o singura data melci in Belgia si nu fusesem deloc incantata, am decis sa le mai  dau o sansa - am ales de data aceasta melcii burguinonne, adica melci cu un sos din usturoi, unt si patrunjel.

Spre surprinderea mea, nu aveau nici o legatura cu melcii cauciucati din Belgia, care ulterior am aflat ca se numeau ‘bulots’, nush care ar fi echivalentul in romana, aveau un gust foarte bun, iar sosul de usturoi era excellent…

Prietenul meu, cel mai sceptic dintre sceptici, nu a vrut nici in ruptul capului sa guste, motivand ca el nu mananca ‘animalutze’, dar, odata ajunsi acasa, imi tot punea intrebari despre ‘ciudateniile alea ce le-ai mancat tu acolo’. Si vazand ca intrebarile continua, cand i-am descoperit in raionul de alimente congelate in supermarket, nu am ezitat sa-i cumpar. Arata cam asa in caz ca va tenteaza (nu stiu daca se gasesc si in Romania, dar in Franta se gasesc in orice magazinas).

Asa arata desfacuti din ambalaj, sunt foarte practici deoarece au tavita din aluminiu in care se gatesc si se pot si servi.

Modul de preparare e foarte simplu, si un copil se poate descurca. Se pun la cuptor, la 180 de grade, pentru 10 minute. Asa arata scosi de la cuptor.

Partea mai complicata e sa reusesti sa ii scoti din cochilie, pentru asta existand ustensile speciale. Evident, ne putem descurca si fara ele :p.

Noi i-am servit alaturi de rosii proaspete, dar merg la fel de bine alaturi de o salata.

 Pofta buna!

Ciuperci umplute

Dupa mai bine de un an in care nu am avut timp, chef, motivarea necesara sa mai scriu pe blog, desi am continuat sa pozez o parte din mancarurile pe care le-am gatit (o foarte mica, minuscula parte ce-i drept), in sfarsit m-am hotarat sa revin cu o noua postare.

Ciupercile umplute la cuptor sunt una din garniturile noastre preferate, dar pot fi si un fel principal de sine statator, fiind destul de consistente si satioase. Nu o sa va mint ca se fac rapid, deoarece eu ma incapatanez sa curat de fiecare data ciupercutele...treaba super migaloasa...daca sariti peste aceasta etapa scurtati cam la jumatate timpul de preparare.

Ingrediente:
ciuperci champignon proaspete (eu am folosit vreo 12)
1 ceapa medie
3 linguri smantana 15%
1 bulgaras de mozarella
emmentaler ras
sare, piper

Ciupercile se curata de pielita exterioara, se taie piciorusele, si se aseaza intr-o tava in care am pus o hartie de copt. Se condimenteaza si se presara o picatura de ulei de masline pe fiecare ciupercuta.

Ceapa se taie marunt, dupa care se pune la calit intr-o lingura de ulei de masline.

Dupa ce ceapa s-a calit se adauga piciorusele de la ciuperci taiate cubulete si se lasa sa se inabuse 5 minute, dupa care se adauga smantana si se condimenteaza dupa gust. Se mai lasa pe foc inca 5 minute, dupa care putem umple ciupercile.

 Deasupra fiecarei ciuperci se pune cate o feliuta de mozarella si se presara emmentaler sau cascavalul preferat.

Se pun la cuptor pentru 20 de minute dupa care se servesc. Noi le-am servit ca si garnitura alaturi de pulpe de pui la cuptor si o salata.

Pofta Buna!

Supa crema de dovleac

Dupa toate mancarurile traditionale pe care le-am mancat de sarbatori, o supa crema usoara, de sezon, sa ajute organismul sa-si revina e numai bine venita. M-am inspirat pentru aceasta reteta de pe blogul unei persoane pe care o admir mult, care are retete foarte interesante, si-anume Maya .

Ingrediente:

1 kg dovleac Small Sugar, taiat cubulete (dupa cum il descrie si Maya e un dovleac mai dulceag foarte potrivit pentru dulciuri, dar este grozav in aceasta supa)

1 rosie decojita, curatata de sîmburi/felii (puteti inlocui cu pasta de rosii sau bulion)

2-3 cartofi taieti cubulete

2 ceape tocate grob

3-4 morcovi

1 lingura miere

1 l supa de pui sau legume 

1 lingura otet (eu am pus otet din vin alb aromat cu tarhon deoarece doar din acesta aveam in casa)

2-3 linguri ulei de masline

sucul de la 2 portocale

sare, piper, chili

Ceapa se toaca si se caleste in uleiul de masline, apoi se adauga mierea. Dupa ce ceapa s-a colorat, adaugam rosia si le lasam 1-2 minute la foc, dupa care adaugam dovleacul, cartofii si mocovii si condimentam dupa gust. Se stinge cu supa de pui, dupa care se adauga sucul portocalelor.

Se lasa la fiert aproximativ jumatate de ora sau pana cand furculita intra cu usurinta in dovleac, dupa care se paseaza cu mixerul vertical.

Se serveste cu crutoane de paine, smantana sau feliute de portocala dupa gust. Este foarte aromata, racoroasa, usoara potrivita pentru o mica cura de dezintoxicare dupa sarbatorile ce au trecut.

Pofta buna

Tarta cu fructe

Da stiu...sunt o lenesa...nici nu am inceput bine de postat retete ca am si luat o pauza...adevarul este ca am fost plecata in concediu, la mama in Romania, deci am profitat si am petrecut cat mai mult timp cu familia si cat mai putin timp in fata laptopului.
Aici ar urma partea in care as promite ca nu mai fac, ca de acum inainte urmeaza sa postez zilnic pentru a-mi spala pacatele, dar adevarul este ca urmeaza o perioada cam de o luna asa foarte aglomerata cu cautat de apartamente, mutat si toate celelalte batai de cap ce le poate implica un mutat...deci sincer nu cred ca voi avea prea mult timp de editat poze si postat (noroc cu concediul ca am strans o groaza de poze cu bunatati...ca de gatit in perioada asta mai putin).

Dar sa revin la reteta...am facut aceasta tarta acum ceva tip pentru a o duce la servici la colegele mele care tot cereau ceva dulciuri specifice romanesti...le-am promis ca le fac ceva dulce, simplu de facut (asta ca sa le impac si sa le linstesc poftele de dulce...noi ne bem in fiecare dimineata cafeaua impreuna si evident trebuie ceva dulce langa), si le duc cozonac facut de mama dupa ce ma intorc din tara, ca sa manane si un dulce tipic de-al nostru (am in asteptare reteta de cozonac...doar timp sa gasesc sa o postez).

Ingrediente:
110 gr unt
90 gr zahar
1 ou
250 gr faina
1 budinca vanilie/frisca
500 ml lapte
fructe dupa preferinte
1 plic jeleu pt torturi

Untul se amesteca cu zaharul spuma pana nu se mai simt cristalele de zahar, dupa care se adauga oul, se amesteca bine si apoi faina.

Dupa cum vedeti in poza eu eram cam aeriana cand am facut tarta si am uitat complet de ou, l-am adaugat dupa faina. N-a fost bai, a iesit bine si asa. Daca este nevoie adaugati si o lingura de apa ca sa se lege bine aluatul, in cazul meu n-a fost nevoie.

Se framanta bine astfel incat sa se obtina un aluat omogen, dupa care se pune in folie si se pune la frigider pentru o jumatate de ora sau mai mult, in functie de cat timp liber aveti la dispozitie.
Aluatul se intinde cu sucitorul intr-o foaie mai mare decat tava in care veti coace tarta (cel mai simplu e de intins intr-o doua folii de film alimentar pentru a nu se lipi), dupa care se pune in tava unsa bine cu unt. Cei mai comozi, asa ca mine, pot tranti direct aluatul in tava unsa cu unt si il pot intinde cu mana. Iese mai rustic putin, dar tot la fel de bun. Odata pus aluatul in tava, se inteapa putin cu o furculita, pentru a nu se umfla prea mult in timpul coptului. Tot pentru aceleasi motive,dar si pentru a-l proteja un pic la copt, se acopera cu o hartie de copt peste care se pun boabe de fasole, orez, paste, etc ce avem prin casa.

Pastele ce le-am folosit eu au o culoare mai bizara deoarece sunt reciclate, le-am mai folosit si cu alte ocazii la copt aluaturi. In acest fel tarta isi pastreaza forma. Tot pentru a avea o forma frumoasa de tarta este bine sa lasati marginile aluatului un pic mai mari decat tava deoarece la copt acestea se vor restrange (eu am uitat de data aceasta). Se lasa la copt pentru 15-20 min la 180°C in functie de cat de rumena va place.

Intre timp puteti prepara budinca dupa instructiunile de pe plic (stiu ca multa lume nu este de acord cu folosirea prafurilor de budinca si adevarul este ca nici eu nu le folosesc prea des decat in situatiile in care sunt presata de timp). Se umple tarta cu budinca inca calduta, dupa care se orneaza imediat cu fructe (cu budinca inca calduta fructele vor intra putin in ea astfel se va mentine aspectul tartei si la taiere,in caz contrar riscati sa cada fructele in momentul in care taiati tarta). Pe deasupra am pensulat cu jeleu pentru tarte preparat dupa instructiunile de pe plic. Sunt mai multe tipuri pe piata, eu il prefer pe cel de mai jos din imagine.

Si tarta gata ornata (am folosit piersici din compot, mure, kiwi si boabe de struguri). Imi cer scuze pentru calitatea pozelor, dar la ora 23 noaptea cand am terminat eu tarta nu mai aveam lumina naturala.

Sectiune n-am ca am dus-o la servici, dar pot sa va spun ca a fost foarte apreciata.

La un moment dat vedeti intr-o imagine o tava de culoare diferita asta pentru ca am facut doua tarte in acelasi timp: una pentru dus la servici si una pentru acasa pentru prietenul meu ca altfel nu ieseam bine cu pofticiosul :). Doar asa am reusit sa impac pe toata lumea, de unde si ora tarzie la care am terminat.

Pofta buna