Flan cu cartof dulce, dovlecel galben si curcan

Pentru 3 portii

1 dovlecel galben

1 cartof dulce

1 ou

30 gr carne de curcan

un pic de patrunjel verde

o lingura de smantana

curcuma

Se fierb la abur cartoful dulce , dovlecelul si carnea de curcan. Oul se amesteca cu smantana, se adauga patrunjelul, curcuma, legumele fierte la abur ( intregi sau zdrobite cu furculita, in functie de preferintele bebelusului), carnea taiata fin. Se pune in forme ( eu am folosit forme de silicon pt briose), dupa care se pun 20 de minute la abur (sau cuptor). 

Textura ramane cremoasa, dar deoarece nu am zdrobit decat foarte putin legumele am fost nevoita sa o mixez putin deoarece era totusi prea mare pentru fetita mea. A mancat tot cu placere

Tarta cu lamaie si lapte condensat

Dintotdeauna am vrut sa imi cumpar un lamai, nu stiu de ce, dar citricele ma fascineaza, iar lamaiul este un mic copacel spendit care poate fi crescut cu succes si in casa. Acum cateva luni am gasit un lamai la un pret foarte bun si nu am stat pe ganduri, l-am cumparat imediat, mai ales ca prietenul meu a fost de acord imediat...de obicei trebuie un pic de munca de convingere ca sa adere la toate ideile care-mi trec prin cap. Dupa doar cateva saptamani de acomodare a inceput sa aiba foarte multe flori, toata casa mirosea sublim de la parfumul lor.

 Avand deja o lamaie coapta pe el cand l-am cumparat, m-am tot gandit ce as putea face cu ea si pana la urma am gasit reteta perfecta: tarta cu lamaie si lapte condensat de la Kiss the cook.

Ingrediente aluat tarta:
250 g făină albă
120 g unt
40 g zahăr muscovado (eu am folosit casonada, tipic pentru nordul Frantei)
3 linguri lapte dulce rece

Ingredientele necesare pentru cremă şi decor
250 g mascarpone
397 g lapte condensat îndulcit (1 cutie)
2 lămâi (eu am folosit una singura, nu vroiam sa schimb gustul lamaii mele amestecand-o cu una de cumparat, dar recomand respectarea retetei si folosirea a 2 lamai)
1 ou
50 g fulgi migdale
1 felie portocală sau lămâie

Ingrediente pentru caramel de portocale
Sucul de la o portocală mare
1 lingură zahăr
3 linguri de smântână dulce de 30% grăsime

Se respecta cu sfintenie reteta , trebuie doar sa supravegheati tarta la cuptor. Eu nu am fost foarte atenta si a mea s-a copt putin cam mult, dar a fost delicioasa si asa. Din pacate nu am poze decat cu tarta proaspat scoasa din cuptor, nu tu sectiune, nu tu prezentare ingrijita...la cat de buna a fost a disparut foarte rapid si nu am avut timp sa le fac.

Gradinaritul - o noua pasiune

De aproape jumatate de an ne-am mutat la casa. In afara de mutatul in Franta, a fost a doua mare schimbare din viata noastra. Am inceput sa petrecem mut mai mult timp afara, sa ne bucuram de natura.  Acest lucru mi-a permis sa imi descopar o alta pasiune, si anume gradinaritul, si mai ales cultivatul de legume. Imi amintesc si acum, mica fiind, cum bunicul ma punea sa scot buruienile din straturi sau sa raresc morcovii...nu-mi placea deloc, dar nu stiu de ce, e cu totul altceva sa faci asta din priprie initiativa si nu obligat.

Casauta pe care am inchiriat-o are o gradina destul de mare pentru o casa la oras, 700 de m2, dar o mare parte e ocupata de gazon. Nu am vrut sa distrugem gazonul, nici nu stiu daca proprietarul nostru ar fi fost de acord, dar eu vroiam mica mea gradina de legume.Pana la urma am gasit o solutie destul de convenabila, si anume straturile inaltate. Prietenul meu n-a avut nici o alta alternativa decat sa mi le construiasca :).

Fiind intr-o regiune pe malul marii, lemnul nu e un material foarte la indemana, asa ca, dupa lungi discutii am ales sa folosim niste boltari in beton pentru marginile straturilor... nu sunt ei la fel de frumosi ca si lemnul, dar sunt foarte rezistenti.

In total am gasit pana la urma loc pentru 5 straturi inaltate de 1m pe 2 m. O suprafata micuta, dar arhi suficienta pentru micile mele experimente. Le-am umplut cu un amestec de pamant din curte, pamant de la vecini si pamant cumparat.

In imagine aveti primele 3 straturi, intre timp am reusit sa le terminam si pe celelalte, chiar sa semanam unele plante. Nu avem multa experienta in ale gradinaritului, dar macar ne ofera posibilitatea sa petrecem putin timp in aer liber, si cine stie, poate vom avea parte si de cateva legume :)

Choux cu pui afumat si crema de avocado

Imi plac foarte mult choux-urile, atat dulci cat si sarate. Odata ce stapanesti tehnica, poti faci o multitudine de aperitive sarate sau deserturi foarte rapide. Eu de obicei fac mai multe choux-uri, pe care apoi le pastrez fie la congelator, fie le garnisesc imediat atat dulce cat si sarat. Sunt foarte versatile, iar combinatiile sunt infinite.

Am folosit aceeasi reteta pe care am folosit-o la choux patissiere.

Ingrediente umplutura:
pui fiert afumat (se gaseste de cumparat in magazine) - se poate inlocui cu somon afumat
3 avocado bine coapte
zeama de la o jumatate de lamaie
sare, piper
3 frunze de usturoi verde
rosii cherry, ridichi, frunze de marar.

Dupa ce choux-urile s-au racit, se taie deasupra incomplet pentru a li se forma un capacel. Puiul afumat se taie cubulete si se dispune in fiecare choux.

Pentru crema de avocado : miezul de la cei 3 avocado se mixeaza impreuna cu sare, piper, frunzele de usturoi verde taiate marunt si zeama de lamaie pentru a optine o crema fina. Cu ajutorul unui dui se spriteaza aceasta crema peste cubuletele de pui. Se decoreaza cu rosii, feliute de ridichi si frunze de marar.
Este o reteta delicioasa si foarte rapida.

Choux à la creme patissiere si sos caramel cu unt sarat

     Unul din deserturile preferate ale prietenului meu, de fiecare data cand are drum pe la brutarie se intoarce cu cateva acasa. Avand destul de mult timp liber astazi mi-am zis sa-i fac o surpriza cand ajunge acasa.

    Reteta este una destul de simpla, apartine marelui patissier Philippe Conticini.

  Ingrediente:
5 oua
110 grame unt
125 ml apa
125 ml lapte
140 grame faina (eu am folosit T55)
1 lingurita cu varf de zahar tos si una rasa de sare


  Metoda e aceeasi ca si pentru toate aluaturile fierte. Se pune apa cu laptele, untul, zaharul si sarea pe foc. Cand incepe sa fiarba, se ia de pe foc, se pune toata faina, dupa care se amesteca energic, repunandu-se pe foc mic, timp de 2 - 3 minute pana pasta se usuca putin si se deprinde de pe peretii vasului.  Se pune deoparte si rand pe rand se incorporeaza ouale batute putin. E important sa nu se adauge un alt ou pana primul nu e complet incorporat. Cantitatea de oua este aproximativa, in functie de faina va trebui o cantitate mai mare sau mai mica, important e ca la sfarsit aluatul sa fie lucios, sa cada formand o panglica de pe spatula.

   Se pune aluatul intr-o punga de patiserie si se fac gramajoare de 4 cm, distantate (eu am folosit un dui de 10 mm diametru). Se pun la cuptor la 170 de grade pentru 30 de minute (timpul de coacere se adapteaza in functie de fiecare cuptor, la final ele trebuie sa fie putin maronii si bine uscate, altfel se vor lasa cand le scoatem din cuptor).

  Crema de vanilie - am folosit o reteta din cartea Marabout 600 de retete de patiserie

3 galbenusuri de ou
250 ml lapte
o pastaie vanilie
75 grame de zahar
2 linguri de maizena sau amidon alimentar

Laptele se pune la fiert cu pastaie de vanilie, se lasa la infuzat cateva minute dupa care se scoate pastaia si se arunca. Galbenusurile se amesteca cu maizena si zaharul, iar apoi se incorporeaza treptat laptele fierbinte. Amestecul se pune din nou la fiert pana se ingroasa ca o budinca. Se lasa la racit dupa care se umplu choux-urile (pentru aceasta etapat eu am facut o mica gaurica cu duiul pe fundul fiecarui choux).

Sos caramel unt sarat
40 gr de zahar
15 g de unt demisarat (sau unt normal + "2 g de fleur de sel" sau sare de mare in caz ca nu avem fleur de sel)
60 g de smantana lichida
Se pune zaharul pe foc intr-o caserola pentru a realiza un caramel sec, de culoare maronie, dupa care se adauga untul, se amesteca pana se incorporeaza bine, iar apoi se adauga smantana calda. Se lasa sa mai fiarba 1-2 minute dupa care se ia de pe foc si se lasa la racit.

Paine rolata

   Una din cele mai buni paini pe care le-am facut si mancat vreodata...tot inspiratie de la Maya...est painea rolata. Este o paine delicioasa, potrivita atat pentru a fi mancata goala, calduta inca, dar si pentru sandwich-uri.

Ingrediente:

600 g faina

300-350 ml apa calduta

100 ml ulei de masline

1 ligurita plina sare/sau dupa gust

30 g drojdie proaspata

1 praf de zahar

Tot timpul am crezut ca este foarte complicat sa faci paine, necesita mult timp si e o adevarata stiinta... si adevarul este ca stau intr-o regiune unde gasim paine foarte , foarte buna, dar si la preturi pe masura. Vazand pozele acestei paini pe blogul Mayei mi-am facut curaj sa incerc.Pe atunci nu aveam robot sau alte minuni care iti pot facilita viata, am framantat cu mana, dar sincer nu mi s-a parut greu deloc. Deci daca eu am reusit oricine poate.

Drojdia am desfacut-o cu putina apa calduta si praful de zahar, am lasat-o 10 minute sa se activeze, dupa care am amestecat cu faina si progresiv am incorporat apa si 50 de ml de ulei. Cantitatea de apa variaza in functie de faina, trebuie sa rezulte un aluat nelipicios, elastic.

Am lasat aluatul la dospit vreo ora si ceva, dupa care l-am intins si uns cu restul de ulei, iar la sfarsit am rolat painea.

Se da la cuptor la 200 de grade celsius pentru 30 de minute pana se rumeneste frumos. Eu am pus un vas cu apa in cuptor pentru a se crea o atmosfera mai umida, in acest fel coaja a devenit deliciasa.

 E grozava, se desface in fasii si poate fi mancata atat simpla dar si in sandwich-uri.

Pofta buna!

Melci burguinonne

Francezii sunt renumiti pentru gastronomia lor. Unul dintre primele lucruri care m-au intrigat in meniurile din restaurantele frantuzesti au fost melcii – serviti in toate felurile. Cu mult scepticism, deoarece mai mancasem o singura data melci in Belgia si nu fusesem deloc incantata, am decis sa le mai  dau o sansa - am ales de data aceasta melcii burguinonne, adica melci cu un sos din usturoi, unt si patrunjel.

Spre surprinderea mea, nu aveau nici o legatura cu melcii cauciucati din Belgia, care ulterior am aflat ca se numeau ‘bulots’, nush care ar fi echivalentul in romana, aveau un gust foarte bun, iar sosul de usturoi era excellent…

Prietenul meu, cel mai sceptic dintre sceptici, nu a vrut nici in ruptul capului sa guste, motivand ca el nu mananca ‘animalutze’, dar, odata ajunsi acasa, imi tot punea intrebari despre ‘ciudateniile alea ce le-ai mancat tu acolo’. Si vazand ca intrebarile continua, cand i-am descoperit in raionul de alimente congelate in supermarket, nu am ezitat sa-i cumpar. Arata cam asa in caz ca va tenteaza (nu stiu daca se gasesc si in Romania, dar in Franta se gasesc in orice magazinas).

Asa arata desfacuti din ambalaj, sunt foarte practici deoarece au tavita din aluminiu in care se gatesc si se pot si servi.

Modul de preparare e foarte simplu, si un copil se poate descurca. Se pun la cuptor, la 180 de grade, pentru 10 minute. Asa arata scosi de la cuptor.

Partea mai complicata e sa reusesti sa ii scoti din cochilie, pentru asta existand ustensile speciale. Evident, ne putem descurca si fara ele :p.

Noi i-am servit alaturi de rosii proaspete, dar merg la fel de bine alaturi de o salata.

 Pofta buna!